Psihologie și poezie
Seară de seară încercăm să respectăm ritualul nostru. Mai greu în zilele – de altfel foarte puține – când vine mama mea ori soacră-mea pe la noi. Atunci se duc pe apa sâmbetei mai toate, căci trebuie să stau cu gura mai ales pe ele și din când în când pe copii. Bunicii sunt câteodată… Citește în continuare (JDT II) Despre bunici și minele antipărinți
„Mă, dacă nu mergi la baie te duc cu forța.” Mihnea țopăia ca un ied sălbatic, nici că mă lua în seamă. Îl trag de pe canapea, îl pun pe parchet (alunecă mai ușor decât o gresie umedă) îl iau de piciorușe și așa-l duc până la ușa de la baie. Ăsta râdea de se… Citește în continuare JDT (I) – Veau cu foța
De azi voi ține, din când în când, un jurnal de tată. Sunt tatăl a doi băieței zvăpăiați și energici, frumoși dar care te și scot din țâțâni. Ce-mi veni să fac asta? Cu adevărat mama are mai multe joburi, unul clasic - profesional și altele acasă. La fel și bărbatul are un job în… Citește în continuare Jurnal de tată
De dimineață, mă grăbeam să ies din casă, spre a nu mă trezi cu condica însemnată cu roșu (semn că am întârziat la muncă). Dar cui i-a mai păsat de proletariat când am văzut peretele din sufragerie mâzgălit și bine sfredelit cu pix. De când a făcut Mihnea 2 ani, tot așteptam să se întâmple… Citește în continuare Picturi rupestre