Nu am mai scris de ceva vreme isprăvile fiilor mei, însă ce mi-a zis dimineața asta Mihnea vreau să țin minte: Tati, tu știai că becul a fost o idee așa de bună încât a devenit semnul pentru o „idee bună”!? și izbucnește în râs.
Read More »Tati, acolo e altă țară de este zăpadă, mă întreabă Vladimir Nu, sunt Munții Retezat, o să mergem cândva, facem câteva ore din Zăvoi Cineva a pus zăpadă acolo. Cine a pus zăpada pe Retezat? îl întreb eu Bubu! Bubu? Nu, am greșit, Stela a pus.
Read More »Într-o nu știu care seară îl văd pe Mihnea căzut pe gânduri. Ce faci Mihnea? La ce te gândești? Vreau să te desenez. Cum vrei să mă faci? Tati, tu ești în trei feluri. Cum așa?! Ești liniștit, foarte vesel și uneori nervos. Dar acum vreau să te desenez liniștit. Îmi face chipul și-mi spune: […]
Read More »În mașina, hai – hui, cu Mihnea și Vladimir. Norii erau agățați de capotă, întunecați și agitați: Tati, zice Vladimir, cu vocea lui crudă, ce este în nori? Norii sunt umpluți cu ploaie, îi răspunde repede Mihnea Bă, da voi de unde știți lucrurilea astea, îi întreb. Eu nu v-am zis d-astea! De la Bubu. […]
Read More »La o plimbare cu mașina, doar noi băieții pe un drum din dale de beton, dar sub cupole de crengi și frunze pătate. După o vreme, întorc mașina și fac drum întors spre casă. După un minut, îl aud pe Vladimir: Mihnea, vezi, acum eu sunt pe partea ta, iar tu pe partea mea. Vezi […]
Read More »L-am sărbătorit pe Vladimir cu o zi înainte de ziua lui, fiind la țară, la bunica maternă, la socrela. Crește frumos și se conturează clar o personalitate plăcută și inteligentă. În jocul nostru, aproape stereotipal, îi spun: Mă, tu o să te faci o mare pușlama! Mutumeeeeeec taaatiiiiii, îmi zice micul pezevenchi sărindu-mi în brațe […]
Read More »Săptămâna asta a pus-o Mihnea! La orice întrebare, cerință, doleanță, etc îi voi răspunde cu: „Da, de ce?” – „De ce?” Si să nu-l prind că-mi răspunde: „D-aia”.
Read More »Seară de seară încercăm să respectăm ritualul nostru. Mai greu în zilele – de altfel foarte puține – când vine mama mea ori soacră-mea pe la noi. Atunci se duc pe apa sâmbetei mai toate, căci trebuie să stau cu gura mai ales pe ele și din când în când pe copii. Bunicii sunt câteodată […]
Read More »„Mă, dacă nu mergi la baie te duc cu forța.” Mihnea țopăia ca un ied sălbatic, nici că mă lua în seamă. Îl trag de pe canapea, îl pun pe parchet (alunecă mai ușor decât o gresie umedă) îl iau de piciorușe și așa-l duc până la ușa de la baie. Ăsta râdea de se […]
Read More »De azi voi ține, din când în când, un jurnal de tată. Sunt tatăl a doi băieței zvăpăiați și energici, frumoși dar care te și scot din țâțâni. Ce-mi veni să fac asta? Cu adevărat mama are mai multe joburi, unul clasic – profesional și altele acasă. La fel și bărbatul are un job în […]
Read More »