Asociaţia Prietenii Editurii Rabten a organizat luni seară 22 octombrie, la Sala Patria, o conferinţă publică cu titlul „Gândirea științifică occidentală și tradiția buddhistă” în compania Maestrului Jampa Lungtog, călugăr buddhist din Centrul de la Înalte Studii Tibetane Rabten Choeling din Elveţia.
Evenimentul a fost organizat cu sprijinul Centrului Multicultural al Universității Transilvania din Brașov, reprezentat de prof. univ. dr. Adrian Lăcătuș.
Conferința, din punct de vedere al cunoașterii, nu a adus nimic nou, însă bunul simț și smerenia lui Jampa Lungtog a fost ceea care a marcat seara.
S-a vorbit despre esența budismul tibetan fără a se intra în nuanțe. Cele trei componente: materie, minte și cel compus (cel care nu este nici materie, dar nici minte, cum ar fi timpul) au fost descrise succint, punându-se accentul pe faptul că budismul încurajează omul prin învățăturile sale să nu creadă fără a cerceta. Pentru a accepta un produs al minții celuilalt trebuie să vedem dacă teoria sa se suprapune în totalitate cu realitate. Credința oarbă nu este apanajul budismului tibetan. Maestrul a făcut o eroare când a spus că budismul este singurul care susține gândirea critică în abordarea religioasă. Creștinismul face același demers spre rațiune, cunoscut fiind pasajul din Faptele Apostolilor cu credincioșii din Bereea.
Asemănarea dintre educația occidentală, dar și cea est europeană este dată de faptul că au doua aspecte comune:
Gândirea științifică occidentală și tradiția budistă
– transmiterea de informații
– formarea unor comportamente.
Accentul tibetan, în educație, cade pe maestru și pe capacitatea acestuia de a transmite clar și atrăgător informațiile foarte dificile, astfel capacitatea acestuia de a preda diminuează esențial dificultatea celor ce necesită învățare.
Educația în cultura budistă presupune transmiterea informațiilor însoțită de atitudine.
Discipolul care are o atitudine arogantă față de maestru nu va reuși să asimileze cunoștințe și să adopte atitudini de folos.
Educația tibetană transmite un comportament care să nu fie egoist, care să nu aibă legătură doar cu propriile nevoi ale individului, ci și cu ceilalți. Să-ți pese de celălalt, să vezi nevoile celuilalt, aceasta fiind trăsătura caracteristică a unui comportament nobil.
Cheia unei vieți fericite este dată de respectul care există între oameni, conștientizarea bunătății care există în oameni.a
Important este că s-a vorbit despre budism, în sine, fără a se face referire explicită la alte modalități religioase de raportare la viață. Dimpotrivă, existența mai multor religii oferă omului posibilitatea de a alege ceea ce rezonează mai mult cu ființa sa lăuntrică. O singură religie este echivalentă existenței unui singur fel de mâncare, a unui singur miros, a unei singure culori.
Accentul a căzut pe modul de educația tibetană și pe comportamentele morale dezirabile în societate și familia tibetană, cu precădere.
Sesiunea de întrebări a scos la iveală abilitatea lui Jampa Lungtog de a oferi răspunsuri bune unor întrebări foarte slabe.
O întâlnire, până la urmă, reușită și plăcută.