De dimineață, mă grăbeam să ies din casă, spre a nu mă trezi cu condica însemnată cu roșu (semn că am întârziat la muncă). Dar cui i-a mai păsat de proletariat când am văzut peretele din sufragerie mâzgălit și bine sfredelit cu pix. De când a făcut Mihnea 2 ani, tot așteptam să se întâmple asta. Am plecat bucuros la muncă – prima boacănă clasică pe care doream să o facă s-o împlinit. Am așteptat vreo cinci luni, pentru cealaltă (toți știm care e a doua) sper să dureze mai puțin. La ce față pune Mihnea nu ai cum să te superi pe el, dimpotrivă 🙂
Picturi rupestre
