Cine suntem?!

Cine suntem?!

”Eu cred că un om este ceea ce îşi aduce aminte despre sine însuşi. Bunăoară, eu mă consider pe mine ceea ce îmi aduc aminte că sunt. De asta uneori oamenii sunt în aparenţă schimbători sau au umori diferite. De fiecare dată îţi aduci aminte alte lucruri despre tine însuţi. În măsura în care îți aduci aminte lucruri care te justifică, nu ai nimic de regretat. Când ți-aduci aminte defecțiuni, pe ele oricum nu le mai poți repara. Aș minți să spun că nu regret nimic. Dar iarăși aș minți dacă aș spune că regret ceva.” (Nichita Stănescu)

1175344_529649430448647_635107275_n2-600x250


Experiența unei lansări de carte

Un articol scris de Raluca Andreea după ce a fost la lansarea cărții mele ”Viața e un drum pe jos”
”Inopinant printre problemele și grijile de peste zi printr-un noroc chior aș spune întâlnesc un psiholog, un om destul de interesant din punct de vedere cultural foarte profi la aflarea veștii că sunt blogger și că mă implic în diverse activități sociale și culturale mă invită să particip la o lansare de carte. Aveam să mă întreb oare ăsta este începutul unui drum? De a învăța de la cei mai buni cum se scriu poezii dar mai ales romane care redau stările și seriile de sentimente care ne petrec de fapt, în care ne regăsim aș spune. Acest psiholog care a văzut lumea prin alți ochi….”
Citește tot articolul aici
975872_10151582703399334_1965775835_nGrafică – Denisa Nistor



Cântec

Ciorchine se strânge primăvară peste
sânii tâi
parfumați ca florile de câmp
lasă-mă să-mi amintesc
sărutul pe ochi, pe buzele tale ca o livadă
coaptă și-nmiresmată
Spre seară
vei răspunde strigătului meu
mai puternic și mai iute decât păstrăvii vioi
ai apelor reci si repezi de munte
te întorci spre glasul meu
cu toată adierea caldă de miazănoapte
cu toate păsările de miazăzii
Îți voi aduce frunze crude si vii de trifoi
să te norocească viața
fragi, zmeură și mure,
nuile de alun, flori de măr și cireș
căci iată
vara stă să vină în odaia în care
noaptea noastră e doar lumină
grafica Denisa Nistor                      973121_10151582703384334_1682353395_n


31 martie 1933 s-a născut Nichita Stănescu

Confesiune
De ce să stea îngerul cu aripile la gură
înghesuit şi plângând în capul meu
mai bine spargeţi-mi ţeasta
murindu-mă, să zboare din sinele meu
El să-şi desfacă, plăpând
aripile când încearcă să zboare
eliberat de coaja de piele de oase
a fiinţei mele când moare
să trăiască zburând,
să mor murind.





BLOG

Program

0737679677
Luni - Vineri:
16,30 - 21,30

Newsletter

Abonează-te și fii în permanentă legătură cu noi: