„- De ce te temi de trecut? Ești urmașul lui Isildur, nu Isildur însuși? Nu ești legat de destinul lui.
– Prin venele mele curge același sânge. Aceeași slăbiciune …
– Va veni vremea ta. Vei avea de înfruntat același demon. Dar tu îl vei înfrânge. Umbra nu s-a întins până aici. N-a pus stăpânire pe tine… Nici pe mine.
– Îți amintești prima noastră întâlnire?
– Credeam că am adormit și m-am rătăcit într-un vis.
– Au trecut mulți ani de atunci. Atunci nu te împovărau grijile de azi. Îți amintești ce ți-am spus?
– Ai spus că-ți legi soarta de a mea, renunțând la nemurirea poporului tău.
– Și îmi respect cuvântul. Prefer să trăiesc o viață alături de tine, decât să înfrunt eternitatea de una singură.
– Nu-mi poți da asta mie!
– Eu singură decid cui îi dau acest dar. La fel ca și inima mea. Lumina Stelei Înserării nu pălește și nici nu sporește. Eu singură decid cui i-o dau. Dormi …
– Dorm. Este doar un vis.
– Atunci, e un vis frumos.
– Dormi …
– Mi-ai spus cândva că ziua asta va veni.
– Nu e sfârșitul, ci începutul!
– Drumul meu este ascuns vederii.
– Se întinde la picioarele tale. Nu poți sovăi acum. Dacă nu crezi în nimic altceva, crezi în ea. Crezi în noi.”
J.R.R. Tolkien
