Vineri, 1 iulie 2016 la librăria Humanitas din Piața Sfatului a avut loc o dublă lansare de carte în cadrul celei de-a 63 a întâlniri a CenaKlub-ului Tiuk.
Alina Purcaru și Radu Vancu au venit la Brașov cu cele mai recente cărți: volumul de versuri „Rezistență” (2016), Editura Cartea Românească respectiv „Elegie pentru uman. O critică a modernității poetice de la Pound la Cărtărescu” apărută anul acesta la Editura Humanitas.
Invitații evenimentului au fost: Adrian Lăcătuș și Romulus Bucur profesori ai Literelor brașovene. Moderator, așa cum se cuvenea, Mihail Vakulovski care a făcut o prezentare succintă a invitaților și a animat discuțiile.
Adrian Lăcătuș a considerat poezia Alinei Purcaru ca fiind una care comunică cu personalitatea autoarei, o poezie marcat feminină. Chiar dacă volumul se numește „Rezistență” nu avem de a face cu o poezie manifest ci o poezie care explorează fragilități și vulnerabilități feminine, o poezie subtilă care nu vrea să impună nimic. Radu Vancu a dublat afirmațiile lui Adrian Lăcătuș nuanțând că poezia Alinei Purcaru este una a unui observator și nu a unui eu care este central, o poezie care nu se isterizează de propriul eu ci este una discretă care nu arată cu degetul spre sine.
După ce s-a vorbit de cartea Alinei Purcaru a fost rândul acesteia să facă unele referințe critice asupra „Elegiei pentru uman”. Apariția editorială a lui Radu Vancu este importantă pentru brașoveni pentru că oferă un portret literar al lui Alexandru Mușina și Adrian Bodiu. Mihail Vakulovski care și-a susținut lucrarea de doctorat din optzeciști apreciază că paginile despre cei doi sunt mai frumoase decât cele scrise de el. Un fair-play care este din ce în ce mai rar întâlnit în lumea literară contemporană. Alina Purcaru remarcă faptul că partea a doua a cărții este mai puțin tehnică, poetul Radu Vancu făcându-și simțită prezența prin afinități de limbaj și opinie. Cartea este în sine un bun proiect de promovare a umanismului.
Profesorul Romulus Bucur a fost laudativ în prima parte a discursului său, considerând că avem în față o carte fertilă în care autorul își enunță clar ținta și-și jalonează drumul străduindu-se să-l urmeze cu mare consecvență, o carte care se dezvoltă logic spre concluzii. Chiar dacă Romulus Bucur nu este de acord cu toate ideile invocate admiră stilul curat și rațional de atingere a concluziilor. Cartea este meritorie și pentru faptul că provoacă la discuții, aproape fiecare frază putând să fie dezbătută și să ducă la o carte despre: „Elegie pentru uman”. Adrian Lăcătuș a menționat serviciul pe care cartea-l aduce poeziei moderne care este văzută ca un discurs autonom în afara evoluției ideilor.
A fost un eveniment consistent iar prezența celor trei universitari (Bucur, Vancu și Lăcătuș) mi-a lăsat impresia că sunt la un seminar de literatură modernă sau literatură comparată susținut într-un mod informal și prietenos. Din nefericire întâlnirea a durat mai puțin decât de obicei deoarece invitații erau așteptați la Festivalul Național de Poezie „Dactăr Nicu’s Skyzoid Poets” dedicat lui Alexandru Mușina
CenaKlub-ul s-a bucurat de prezența, în public, a unor scriitori importanți (Florin Iaru, Mihai Ignat) și a unor tineri ce și-au confirmat talentul literar (Andrei Doșa, Ioan Șerbu). Urmează ca în scurt timp să lecturez cele două cărți, ceea ce, v-aș îndemna și pe voi. Gânduri și lecturi bune să aveți!
P.S. Pe coperta a volumului de poezie „Rezistență”, Florin Iaru spune: „Alina Purcaru vine în poezie ca o furtună liniștită. Poezia ei, de o mare discreție a sentimentului, are o neliniște verbală doldora de delicii. Cititorul se recunoaște imediat în versurile ei, pentru că în lucrurile uitate în locuri la vedere, unde doar gramatica ar fi prietena mea, unde noi deja nu ne potriveam, tăcerea ta e singurul reper fix din tot cartierul. E o surpriză capacitatea autoarei de a extrage expresivitate din termenii tociți, care strălucesc, proaspeți, în pagină. Melancolia niciodată jucată, memoria acoperită de fiecare data cu delicatețe, sentimentul amorului pierdut, fără nicio urmă de jale convențională, privirea interioară care descoperă exteriorul lumii, toate astea dau măsura unui volum de versuri de excepție. Nu mă pot stăpâni să reproduc niște versuri de dragoste cum n-am mai citit de mult: pe ea e desenată rochia/ din fabrică/ apoi/ ca un copil/ el dă cu unghia iar și iar.”
Alina Purcaru și Radu Vancu la Brașov
