interviu, muzică

Interviu Ovidiu Ioncu "Kempes"

Articol preluat integral din www.adevarul.ro
După ce timp de şase ani a rupt toate legăturile cu muzica, cu Cargo şi cu România, Kempes se reapucă de cântat. Alături de muzicianul Tavi Iepan, Ovidiu Ioncu, fostul solist al trupei Cargo, a revenit în ţară şi înregistrează la Timişoara cu o formaţie care nu are încă un nume.
„Adevărul”: Care au fost motivele pentru care ai părăsit România?
Kempes: Unul dintre motive a fost de natură financiară, dar ceea ce m-a convins definitiv a fost situaţia din trupa Cargo. Am fost foarte dezamăgit de direcţia muzicală abordată în ultimii ani de Cargo şi de fricţiunile interne. Rufele se spală în familie. Dar rufele din Cargo erau foarte murdare. Mi-a fost greu să mă hotărăsc să plec. S-a întâmplat un click. Nu am plecat ca artist. Şase luni nu am vrut să aud de muzică. Am fost extrem de decep­ţionat.
Supărarea a fost chiar aşa de mare încât să dai bir cu fugiţii?
Viaţa mea era trupa. Familia era trupa. Când nu aveam ce fuma, luam chiştoace de jos. După evenimentul nefericit, acel accident de motocicletă, s-a schimbat totul în relaţiile celor din Cargo faţă de mine. La început nu realizam pe ce lume eram. Am fost supărat, apoi am devenit decepţionat. Singurele momente plăcute erau cele de pe scenă. În rest, pentru ei eram o paria.
În cei opt ani nu ai dat niciun semn de viaţă. De ce te-ai izolat?
Trebuia să mă izolez. Mama soacră mi-a trimis un ziar în care m-au făcut troacă de porci. Că nevasta m-a dat afară din casă. Că stau sub poduri… Am văzut ziarul. Am zis că vin să-i împuşc. Nu am şters cu buretele. Repet, nu vorbesc mai mult despre asta pentru că rufele se spală în familie. Dar de ce trebuia să spună despre mine că nu sunt în stare de nimic? Înainte iertam şi uitam. Acum nu mai pot să fac acest lucru.
De ce tocmai Australia?
Australia a fost şi încă este o ţară excelentă din multe puncte de vedere. Pentru mine a fost ca şi când m-am născut a doua oară. Am luat totul de la capăt, dar cu timpul m-am obişnuit. Am intrat în ritmul australian. Am căutat de lucru. Am găsit de lucru şi m-am apucat de treabă. Puteam să fiu şi măturător, nu aveam probleme.
Aici se ştie că ai lucrat ca zugrav la început…
Da, este adevărat, la început m-am angajat ca zugrav. Acum am propria mea companie de zugrăveli şi renovări.
Acum ai ajuns patron…
La început am furat meserie de la unul, de la altul. Acum sunt patron. Sistemul e cu totul altul. Acolo faci o firmă în zece minute. Îţi spun ce acte trebuie să ai, scurt. Aici, să începi o afacere mică şi insignifiantă, ai nevoie de 200 de acte. La fiecare ghişeu de 200 de ştampile şi de 200 de semnături. E stupid!
Ţi-a fost uşor să renunţi la muzică?
Uşor nu a fost să renunţ, dar la momentul acela a fost cea mai bună opţiune pentru mine şi familia mea. Până acum nu am avut nicio altă tentativă muzicală.
Cum e viaţa în Australia?
Viaţa în Australia este foarte diferită de cea de aici, este foarte liniştită, lipsită de stres. Singurele probleme mi le creează copiii. Când eşti tată, viaţa se schimbă radical, priorităţile se inversează. Cât despre oraş, ce-aş putea să spun? Este uriaş, curat, ordonat, liniştit, reflecţie a populaţiei de acolo. Locuiesc la Brisbane, unde viaţa socială este aproape zero. De la o scară de la 0 la 10, eu spun că e 2. Ca să mergi la un magazin, să-ţi faci aprovizionarea, trebuie să conduci uneori peste zece kilometri.
Cum te-ai întâlnit cu Tavi Iepan pentru acest proiect?
Nevasta mea, Simona, a fost anul trecut în România. A mers la concertul cu trupa Locatarii, într-un club din Arad. Proprietarul le-a spus celor de acolo că a venit şi nevasta lui Kempes. Din vorbă în vorbă s-a ajuns la varianta astaAm luat legătura cu Tavi Iepan, care mi-a propus să revin în ţară să cânt. Am venit peste 15.000 de kilometri să cânt în România.
Ai mai fost o dată în România…
Am fost la Constanţa, acum şase ani. M-am şi dus la un concert cu Cargo. Nu am vorbit cu cei din trupă. Am fost doar spectator. Când a venit pauza, Adi Bărar a anunţat că fostul lor coleg se află acolo. Dar a ţinut să spună că nu o să cânt cu ei.
De ce nu ai mai venit de şase ani în România?
Pentru că vin de la capătul lumii. E prea departe şi nu aveam niciun motiv să vin. Am spus că vin doar dacă se şi întâmplă ceva.
Ce ne spui despre actuala trupă?
Nu avem încă un nume. Avem opt piese din perioada Cargo şi lucrăm la album. Printre piesele vechi se află „Povestiri din gară”, „Buletin de ştiri”, „Brigadierii”, care au fost compuse de Tavi Iepan. Mai sunt piese care nu au apărut nicăieri. Eu nu am cântat de opt ani, nu ştiu cum o să fie. După prima zi am zis parcă nu e aşa de rău. Am tras opt piese într-o săptămână.
Cine sunt membrii trupei?
Tavi Iepan, Matthias Lange, chitarist de la Metalium, din Germania, din Hamburg. Adi Popescu, ex-Cargo, absolvent School of Audio Inginering, de la Paris, care face soundul trupei. Florin Cvaşa, la tobe, Cristi Podratzc ex-Abra, Pro Musica, Poems for Laila (Germania) şi backround vocal: Iasmina Feniaţ, Deian Feniaţ şi Mirela Iacob.
Ţi-a rămas pasiunea pentru motoare?
Fascinaţia pentru motoare rămâne pe viaţă. În Asutralia e altceva. Acolo, toţi au grijă de motociclist pe şosea. Cea mai mare problemă este mentalitatea românului. Când aceasta se va schimba, vor veni şi schimbările din ţară. M- am născut aici, sunt român. În 20 de ani ar fi trebuit să simţi schimbarea. Din păcate, nu se simte!
„Am fost foarte dezamăgit de direcţia muzicală abordată în ultimii ani de Cargo şi de fricţiunile interne. Rufele se spală în familie. Dar rufele din Cargo erau foarte murdare.”
Ovidiu Ioncu „Kempes”
cântăreţ

Comments

comments

0 gânduri despre „Interviu Ovidiu Ioncu "Kempes"”

  1. Din intamplare ti – am vizitat blogul , mi – a placut reportajul cu solistul Ovidiu Ioncu . Adevarul este bine spus : ” mentalitatea romanului ” , educatia civica si cultura poporului roman lasa de dorit . Pentru cei care traim in strainatate este un soc reintrarea in patrie . Ne iubim tara de aceea ne reintoarcem acasa . Sper din suflet ca intr – o zi va fi ” frumoasa si minunata romania ” . Laura .

    1. Interviul este preluat integral dintr-un cotidian (am amintit sursa)
      Nu te contrazic în ceea ce ai spus în comment-ul tău. Întreb doar, ce te face să te întorci spre ţară, ce-ţi îndeamnă paşii spre drumul întors?
      Pentru mine, mentalitatea românească e o întâlnire zilnică. Cu toate acestea, ceea ce mă ţine legat de ţara asta, este identitatea pe care nu o pot avea în afara ei. Pot avea un trai mai bun (dar îmi e cât de cât bine şi aici), dar nu pot renunţa la ceea ce mi-am asumat ca identitate personală. Frumoasa şi minunata Românie e în ceea ce mă identific, în oamenii cu care mă însoţesc, în munţii şi dealurile ce-mi odihnesc zbaterile, este în limba care o vorbesc şi în care scriu, este în poezia şi mlădia doină, în spiritul de haiduc..ş.a.m.d.
      Te mai aştept, Laura, prin ograda mea de cuvinte!

  2. ufffffffffff, miorita asta…
    abia astept sa-l aud din nou pe ovidiu cantand. e pacat ca barar & company au „dat cu sutul” unui astfel de om.
    din pacate, din articol reiese ca ovidiu nu a fost singurul, insa au pierdut enorm si cred ca inca nu au curajul sa recunoasca acest lucru. sincer, pt „bosorogii” ca mine, care nu mai au 15 ani, cargo fara kempes nu exista. imi va va face o deosebita placere sa-l revad si sa-l reascult pe ovidiu. cred ca el s-a suparat ff tare din momentul in care trupa a semnat cu „media pro”. de atunci numai balarii au scos. Tara o iubim, pacat ca-i locuita de prea multi care n-au ce cauta pe pamant.

    1. Important este că Ovidiu Ioncu Kempes a revenit în rockul românesc. Mă aştept să scoată piese curate, deşi nu cred că va atinge succesul pe care l-a avut cu Cargo. Oricum, aştept cu nerăbdare primele piese şi albumul, eventualele concerte!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *